Reacția chimică din creierul bărbatului, atunci când devine tată: explicația cercetătorilor

Timpul pe care tații îl dedică îngrijirii copiilor în fiecare săptămână s-a triplat în ultimii 50 de ani.

Creșterea nivelului de implicare al taților în ceea ce îi privește pe copii este un fenomen mai des întâlnit în țările care au extins concediul de paternitate plătit sau au creat stimulente pentru ca tații să-și ia concediu, cum ar fi Germania, Spania, Suedia și Islanda.

În ciuda participării tot mai intense a taților la îngrijirea copiilor, există surprinzător de puține cercetări despre modul în care paternitatea îi afectează pe bărbați. Chiar și mai puține studii se concentrează asupra creierului și modificărilor biologice.

Experiența îngrijirii unui copil ar putea lăsa amprente în creierul noilor părinți. Aceasta este ceea ce oamenii de știință în neuroștiință numesc plasticitate cerebrală indusă de experiență.

Ce este plasticitatea cerebrală și cum se manifestă

Pentru a afla mai multe despre plasticitate care se petrece în creierul noilor tați, grupurile de cercetare de la Universitatea din California de Sud din Los Angeles și Instituto de Investigación Sanitaria Gregorio Marañón din Madrid, asociate cu proiectul BeMother, au colaborat la un nou studiu.

Ei au recrutat 40 de bărbați:  20 în Spania și 20 în California pe care i-au studiat cu un scaner RMN de două ori: mai întâi în timpul sarcinii partenerei și, din nou, după ce copilul lor a împlinit 6 luni. Au inclus, de asemenea, și un grup de control format din 17 bărbați fără copii.

S-au descoperit câteva schimbări semnificative în creierul taților, de la senzațiile prenatale la cele postpartum, care nu au apărut la bărbații fără copii care au fost urmăriți în aceeași perioadă de timp. Acest lucru s-a manifestat atât la bărbații spanioli, cât și la cei americani.

Factorii sociali, culturali și psihologici care determină cât de mult se implică tații, la rândul lor, reușesc să influențeze schimbările asupra creierului parental. Într-adevăr, tații spanioli, care, în medie, au concedii de paternitate mai lungi decât au tații din SUA, iar ei au prezentat schimbări mai pronunțate în regiunile creierului care susțin atenția direcționată către copii.